to Istanbul

Radu

Daca ajungi noaptea in Chernomorets pe strada Albatros 12 si cauti bungaloul cu patru locuri rezervat pe net cu cateva ore inainte, asteapta-te sa nu-l gasesti. Cativa domni beau bere si se uita la Cupa Mondiala intr-un camping a carui glorie a apus demult. Dobur vecher! 

Sunt la ultima bariera care desparte roata fata a motocicletei de Turcia. Dau pasaportul cu un zambet in casca si astept. Huruitul motorului e intrerupt. Computer problem! No otomobil, motosiclet! Motosiclet! Go back! Vamesul turc imi arata ca in pasaport e problem cu una din stampile. Granita e in panta, spre Turcia. Eu sunt cu Iulia in spate, la cativa centimetri de bariera. N-am cum sa intorc, frate! Ni se ridica totusi bariera cat sa lasam motocicleta in Turcia. Ma intorc pe jos la ghiseul cu stampile si rezolv problem, apoi din nou la bariera. Arat pasaportul. Acum e bine. Welcome to Turkey!

Oprim sa mancam primele kofte si lipim steagul Turciei pe coburi. 

Sa conduci in haosul din Istanbul e ceva ce-ar trebui sa simta pe pielea lui orice motociclist. Nu poti sa descrii in cuvinte, trebuie sa fii acolo. Ori iti place, ori te caci pe tine. Si noua ne place de ne cacam pe noi.